INS a revizuit în scădere creșterea economică a României pentru 2024

Într-o perioadă marcată de incertitudini economice și presiuni bugetare tot mai ridicate, Institutul Național de Statistică a publicat astăzi o actualizare a datelor privind performanța economică a României pentru anul 2024. Conform noilor estimări, creșterea economică a fost revizuită în jos, de la 0,9% cât se anunțase inițial, la doar 0,8%. Deși diferența procentuală pare redusă, impactul acestei ajustări este considerabil, echivalent cu o diminuare de aproximativ 6 miliarde de lei din valoarea totală a produsului intern brut.

Această rectificare vine într-un moment critic, când autoritățile române se confruntă deja cu dificultăți serioase în menținerea echilibrului bugetar. Conform acelorași date, deficitul bugetar pentru 2024 a depășit pragul de 8,7% din PIB, un nivel de peste două ori mai mare decât ținta stabilită de guvern, și de aproape trei ori peste limita recomandată de Uniunea Europeană. Această abatere masivă pune sub semnul întrebării credibilitatea politicilor fiscale și ridică semnale de alarmă privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Contextul economic global dificil, caracterizat de instabilitate geopolitică, fluctuații de prețuri la nivel internațional și o volatilitate crescută a piețelor, a avut un efect negativ asupra performanței economiei românești. Însă analiștii subliniază că o parte importantă a problemei se regăsește în interiorul granițelor – în special în politicile de cheltuieli publice și în capacitatea redusă de colectare eficientă a taxelor și impozitelor.

Pe termen scurt, această revizuire ar putea duce la o reevaluare a strategiei fiscale pentru 2025, inclusiv posibilitatea introducerii unor măsuri de austeritate, creșteri de taxe sau înghețări de cheltuieli publice. Oficialii guvernamentali vor fi nevoiți să răspundă presiunilor interne și externe, în condițiile în care Comisia Europeană ar putea solicita măsuri corective ferme în cadrul procedurii de deficit excesiv, în care România se află deja.

În același timp, slăbirea ritmului de creștere economică va pune presiune pe nivelul de trai al populației. O creștere economică de sub 1% într-un context inflaționist nu reușește să susțină o îmbunătățire reală a veniturilor și ar putea contribui la adâncirea inegalităților sociale. Scăderea investițiilor private, combinată cu o posibilă reducere a consumului intern, ar putea duce la o stagnare prelungită în lipsa unor măsuri clare de redresare.

Experții economici atrag atenția că 2025 ar putea fi un an decisiv pentru România. Politicile economice aplicate în următoarele luni vor determina dacă țara reușește să evite o criză fiscală profundă sau dacă va fi nevoită să recurgă la împrumuturi externe masive și măsuri de corecție dureroase. Este nevoie de o reformă fiscală reală, de digitalizarea completă a ANAF și de o strategie coerentă de atragere a investițiilor, dacă România își dorește să revină pe o traiectorie sustenabilă de dezvoltare.

În concluzie, datele publicate astăzi de INS nu reprezintă doar o simplă ajustare statistică, ci semnalează un dezechilibru economic serios, cu implicații multiple asupra bugetului de stat, stabilității fiscale și perspectivelor de creștere economică. Guvernul este pus în fața unei alegeri dificile: continuarea politicilor actuale cu riscul agravării problemelor, sau adoptarea unor măsuri ferme de redresare, oricât de nepopulare ar fi acestea.

Surse informații: www.stirileprotv.ro
Surse imagini: www.pixabay.com