Avertisment privind o posibilă criză financiară în România: Necesitatea reducerii deficitului bugetar și evitarea retrogradării ratingului de țară

România se află în 2025 într-un punct critic al evoluției sale economice, iar avertismentele venite din partea economiștilor de renume indică o probabilitate crescută a declanșării unei crize financiare dacă nu sunt adoptate rapid măsuri corective. Situația fiscală fragilă, instabilitatea politică și dependența de finanțările externe creează o combinație de factori de risc care, netratată la timp, poate degenera într-un colaps macroeconomic de proporții. Economiștii atrag atenția că menținerea unui deficit bugetar ridicat însoțit de stagnare economică și presiuni inflaționiste pune bazele unei perioade periculoase de dezechilibru structural, iar consecințele ar putea fi resimțite în toate palierele societății.

Deficitul bugetar al României, estimat pentru 2025 la peste 7% din PIB, continuă să fie alimentat de un mix de politici publice prociclice și de o lipsă de reforme structurale semnificative. Cheltuielile cu salariile bugetarilor și pensiile au crescut în ritm accelerat, în timp ce veniturile statului, afectate de evaziune fiscală și de performanța slabă a colectării, nu reușesc să susțină acest nivel de angajamente financiare. Analiștii avertizează că acest dezechilibru cronic nu mai poate fi acoperit sustenabil prin împrumuturi, mai ales în condițiile în care costurile de finanțare ale statului au crescut considerabil, iar contextul global este dominat de volatilitate și aversiune la risc.

Totodată, riscul retrogradării ratingului de țară planează asupra României cu o intensitate fără precedent. Agențiile internaționale de evaluare financiară au semnalat că, în lipsa unor reforme clare și a consolidării fiscale, ratingul de credit ar putea fi coborât la categoria speculativă („junk”), ceea ce ar afecta grav încrederea investitorilor și ar bloca accesul României la piețele internaționale de capital în condiții favorabile. O asemenea retrogradare ar duce la creșterea dobânzilor la obligațiunile de stat, ar influența negativ cursul valutar și ar amplifica presiunea asupra sistemului bancar și a bugetului public. În plus, efectele ar fi resimțite și de populație, prin scumpirea creditelor și prin scăderea puterii de cumpărare.

Un alt semnal de alarmă vine din direcția instabilității politice care afectează în mod constant capacitatea guvernului de a adopta și implementa reforme economice reale. Anul 2024 a fost marcat de o serie de evenimente electorale tensionate, culminând cu anularea alegerilor prezidențiale și reprogramarea acestora pentru 2025. Aceste episoade au contribuit la erodarea încrederii în instituțiile publice și au generat o atmosferă generală de incertitudine și ezitare în mediul de afaceri. În lipsa unei guvernări coerente și stabile, șansele de a demara politici anticriză eficiente scad dramatic.

Pe fondul acestor vulnerabilități interne, contextul economic internațional vine să agraveze și mai mult situația. Economia globală trece printr-o perioadă de tranziție dificilă, marcată de tensiuni comerciale între marile puteri, de încetinirea creșterii în zona euro și de volatilitatea piețelor financiare. România, fiind o economie deschisă și profund integrată în spațiul economic european, resimte din plin efectele acestor tendințe globale. Scăderea cererii externe, reducerea fluxurilor de investiții și presiunile inflaționiste transmise prin prețurile la energie și materii prime reprezintă riscuri adiționale pentru echilibrul economic național.

Economiștii avertizează că, pentru a preveni o criză financiară iminentă, este nevoie de măsuri ferme și rapide. Prioritară este reducerea deficitului bugetar printr-un mix de măsuri care să includă eficientizarea cheltuielilor publice, reforma aparatului administrativ, digitalizarea ANAF și o strategie coerentă de creștere a veniturilor bugetare. Pe termen mediu, România trebuie să își reconfigureze modelul economic, orientându-se mai mult spre investiții productive, inovație, educație și exporturi cu valoare adăugată ridicată. De asemenea, este esențială o comunicare eficientă cu instituțiile europene și cu agențiile de rating, pentru a recâștiga încrederea și a asigura stabilitatea percepției externe asupra economiei românești.

Fără aceste măsuri, România riscă nu doar să se confrunte cu o criză economică, ci să intre într-un cerc vicios în care fiecare dezechilibru generează altul, iar redresarea devine tot mai dificilă și mai costisitoare. Avertismentele lansate de experți nu mai pot fi ignorate. Este momentul ca decidenții politici să acționeze cu responsabilitate, lăsând deoparte calculele electorale și interesele partinice, pentru a asigura un viitor stabil și prosper pentru întreaga societate.

Surse informații: news.ro, profit.ro, capital.ro, economica.net, digi24.ro
Surse imagini: pixabay.com