Creșteri de prețuri și impactul asupra populației

România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimul deceniu, marcată de un val consistent de creșteri de prețuri care afectează în mod direct viața de zi cu zi a populației. Începând cu alimentele de bază și până la costurile cu utilitățile, scumpirile sunt resimțite în fiecare colț al țării, iar efectele lor devin tot mai evidente în comportamentul consumatorilor, în deciziile financiare ale familiilor și în structura cheltuielilor la nivel național.

Ultimele date transmise de Institutul Național de Statistică confirmă faptul că rata anuală a inflației se menține ridicată, chiar dacă a înregistrat o ușoară tendință de scădere față de maximele înregistrate anul trecut. În luna martie 2025, alimentele s-au scumpit în medie cu peste 12% față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce produsele nealimentare și serviciile au cunoscut creșteri de aproximativ 8% și, respectiv, 10%. În mod particular, zahărul a înregistrat o majorare de peste 35%, uleiul de floarea-soarelui a crescut cu 22%, iar legumele de sezon, precum cartofii și morcovii, s-au scumpit cu peste 18%. Aceste modificări generează o presiune semnificativă asupra bugetelor familiilor, mai ales în cazul celor care trăiesc din venituri fixe sau au copii în întreținere.

Pe lângă alimente, costurile cu energia electrică, gazele naturale și combustibilii rămân la un nivel ridicat. Chiar dacă plafonările impuse de stat au limitat temporar efectele, liberalizarea treptată a pieței și volatilitatea prețurilor internaționale continuă să alimenteze incertitudinea. Dincolo de valorile statistice, impactul este profund la nivel uman. Mulți români sunt nevoiți să renunțe la cheltuieli care până nu demult păreau normale: ieșiri în oraș, activități culturale, vacanțe sau chiar tratamente medicale amânate din cauza lipsei fondurilor.

Pentru mediul de afaceri, contextul inflaționist este deopotrivă o provocare și un test de reziliență. Micii antreprenori din domenii precum horeca, comerțul cu amănuntul sau producția agricolă se plâng de costuri în creștere și de lipsa predictibilității. În plus, lipsa forței de muncă și scumpirea materiilor prime contribuie la o presiune suplimentară asupra prețurilor finale. Mulți dintre aceștia au fost nevoiți să transfere o parte din costuri către consumatorul final, ceea ce întreține cercul vicios al scumpirilor.

La nivel macroeconomic, Banca Națională a României menține o politică monetară precaută, păstrând dobânda de referință la un nivel ridicat pentru a tempera inflația. Cu toate acestea, în lipsa unor politici fiscale complementare și a unor reforme structurale clare, impactul acestor măsuri este limitat. În același timp, investițiile private sunt în scădere, iar sectorul construcțiilor, considerat un barometru al economiei reale, dă semne de stagnare, afectat de costuri mari și lipsa de lichiditate.

Pe fondul acestor evoluții, nivelul de încredere al populației în perspectivele economice ale țării este în scădere. Un sondaj recent realizat la nivel național arată că peste 60% dintre români se declară îngrijorați de situația financiară a propriei familii și anticipează că anul 2025 va fi mai greu decât cel precedent. Această stare de nesiguranță afectează nu doar consumul intern, ci și încrederea în instituții și în capacitatea statului de a răspunde eficient la crizele economice în lanț.

În lipsa unor măsuri clare și coerente, riscurile sociale cresc. Probleme precum sărăcia energetică, excluziunea socială sau abandonul școlar revin în prim-plan, iar nevoia de intervenții rapide devine tot mai stringentă. Specialiștii atrag atenția că România are nevoie de o strategie economică cu bătaie lungă, capabilă să stabilizeze prețurile, să stimuleze producția internă, să sprijine categoriile vulnerabile și să relanseze consumul fără a alimenta noi dezechilibre.

Creșterea prețurilor nu mai este doar o problemă de cifre sau indicatori, ci o realitate cu impact profund asupra societății românești. De la coșul zilnic până la investițiile pe termen lung, totul este influențat de acest fenomen care, dacă nu este gestionat cu responsabilitate și viziune, riscă să adâncească polarizarea socială și să compromită șansele unei redresări durabile.

Sursă informații: insse.ro bnro.ro

Sursă imagini: pixabay.com