Deficit bugetar alarmant în primul trimestru al anului 2025

România a început anul 2025 cu un dezechilibru fiscal accentuat, înregistrând un deficit bugetar de 2,3% din PIB în primul trimestru echivalentul a aproximativ 44 de miliarde de lei. În comparație cu perioada similară din 2024, când deficitul era de 2,06%, această creștere evidențiază tendința de deteriorare continuă a finanțelor publice ale țării, în ciuda angajamentelor asumate la nivel european pentru consolidare fiscală.

Semnalele de alarmă nu vin doar din dimensiunea numerică a deficitului, ci și din structura dezechilibrului: creșterea accentuată a cheltuielilor curente, în special cele cu salariile bugetarilor și pensiile, care continuă să consume o pondere din ce în ce mai mare din resursele statului. Veniturile bugetare, în ciuda unei ușoare creșteri nominale, nu reușesc să țină pasul cu angajamentele de cheltuieli, iar colectarea taxelor continuă să fie sub așteptări, mai ales în contextul unei economii care dă semne de încetinire.

Potrivit Ministerului Finanțelor, principalele surse de presiune asupra bugetului în T1 2025 au fost: majorările recente de salarii în sectorul public, indexările automate ale pensiilor, creșterea dobânzilor la datoria publică, dar și plata unor arierate din anii anteriori. De asemenea, alocările pentru investiții au fost menținute pe hârtie, dar execuția efectivă a fost sub 30% în primele trei luni  ceea ce sugerează că dezvoltarea reală a infrastructurii și atragerea de fonduri europene sunt din nou sacrificate în favoarea consumului bugetar.

Această situație creează un cerc vicios: pentru a acoperi deficitul, statul este forțat să se împrumute masiv, ceea ce duce la o creștere accelerată a datoriei publice. România a depășit deja pragul de 50% din PIB ca datorie guvernamentală, apropiindu-se de limitele de sustenabilitate impuse de tratatele europene. În plus, contextul internațional de dobânzi ridicate face ca împrumuturile să devină din ce în ce mai costisitoare. Costul de finanțare al statului român a ajuns la peste 7% pe termen lung, ceea ce reduce semnificativ spațiul de manevră pentru investiții și măsuri de redresare.

În același timp, agențiile de rating privesc cu îngrijorare această evoluție. O retrogradare a ratingului de țară ar putea crește și mai mult costurile de împrumut și ar genera o retragere a investitorilor instituționali din titlurile de stat românești. Consecințele imediate s-ar resimți prin scăderea încrederii în leu, creșterea cursului valutar și noi presiuni inflaționiste.

Pentru mediul de afaceri, acest context fiscal tensionat se traduce prin instabilitate și impredictibilitate. Guvernul va fi forțat, cel mai probabil, să adopte măsuri corective în semestrul al doilea, ceea ce poate însemna creșteri de taxe sau impozite, reduceri de cheltuieli publice sau noi împrumuturi. Oricare dintre aceste scenarii ar putea avea efecte adverse asupra climatului investițional. Companiile private se confruntă deja cu o cerere internă slabă, acces dificil la creditare și o fiscalitate impredictibilă, iar adâncirea deficitului bugetar nu face decât să amplifice incertitudinile.

Este momentul pentru un plan coerent de consolidare fiscală, bazat pe reforme structurale și pe creșterea eficienței în cheltuirea banului public. România nu mai are luxul de a amâna digitalizarea ANAF-ului, combaterea evaziunii fiscale și reformarea aparatului public. Fără o intervenție fermă și rapidă, dezechilibrul bugetar riscă să devină cronic, iar costurile pe termen mediu și lung vor fi resimțite nu doar de mediul economic, ci de întreaga populație.

În concluzie, deficitul bugetar din primul trimestru al anului 2025 nu este doar o cifră de contabilitate publică. Este un semnal clar că economia României funcționează pe o fundație fragilă, iar modelul economic bazat pe consum pe datorie se apropie de limită. Mediul de afaceri trebuie să se pregătească pentru volatilitate, dar în același timp să ceară cu fermitate politici publice coerente, sustenabile și orientate spre investiții reale, nu doar spre cheltuieli curente.

Sursă informații: www.bursa.ro
Sursă imagini: www.pixabay.com