Evoluția cursului valutar: Presiuni asupra leului românesc în martie 2025

Pe 13 martie 2025, leul românesc a suferit o depreciere notabilă față de lira sterlină, care a fost cotată la 5,9317 lei, marcând o creștere de aproape 3 bani comparativ cu sesiunea precedentă. Această evoluție reflectă nu doar tendințele sezoniere ale pieței valutare, ci și o serie de presiuni externe și interne care contribuie la instabilitatea monedei naționale. Deprecierea leului în raport cu lira vine într-un context economic caracterizat de incertitudini geopolitice, o inflație persistentă și tensiuni pe piețele internaționale de capital, factori care influențează percepția investitorilor și comportamentul de schimb valutar.

Pe lângă pierderea înregistrată față de lira sterlină, în aceeași zi s-a remarcat și o apreciere a dolarului american și a francului elvețian în raport cu leul, ceea ce indică o tendință mai amplă de repoziționare a capitalului către valute considerate mai stabile. Aceste mișcări au loc într-o perioadă în care investitorii reacționează la volatilitatea din piețele financiare globale, la anunțurile de politică monetară din partea băncilor centrale internaționale și la incertitudinile privind direcția economiei mondiale. Pentru România, aceste influențe externe se combină cu vulnerabilitățile interne, accentuând presiunea pe moneda națională.

Contextul macroeconomic din România în 2025 este marcat de un deficit bugetar ridicat, prognoze de creștere economică sub potențial și riscuri de retrogradare a ratingului de țară. Aceste elemente afectează percepția asupra riscului de țară și pot determina o scădere a apetitului investitorilor pentru activele românești. În astfel de situații, este frecventă o creștere a cererii pentru valute străine, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb. De asemenea, companiile care importă bunuri și servicii încearcă să își asigure stocurile în valută, ceea ce accentuează cererea pe piața valutară.

În plan intern, reacțiile de politică monetară joacă un rol esențial în menținerea stabilității cursului. Banca Națională a României monitorizează evoluțiile valutare și intervine atunci când consideră că există mișcări speculative sau dezechilibre periculoase. Cu toate acestea, într-un context în care presiunile sunt alimentate de factori externi, marja de intervenție devine mai limitată. O eventuală majorare a dobânzii de politică monetară pentru sprijinirea leului ar putea afecta negativ creditarea și creșterea economică, deja fragilizate de condițiile generale ale pieței.

Pe termen mediu, evoluția cursului valutar va depinde în mare măsură de modul în care autoritățile vor gestiona dezechilibrele fiscale, de capacitatea României de a atrage investiții străine și de stabilitatea instituțională. În lipsa unor măsuri coerente și a unui climat politic predictibil, riscul de volatilitate continuă a leului rămâne ridicat. Dincolo de implicațiile asupra companiilor, cursul valutar are efecte directe asupra populației – prin prețurile la produsele importate, prin costurile ratelor în valută și prin percepția generală de încredere în economie.

Evenimentele din martie 2025 sunt un semnal de alarmă în privința fragilității echilibrelor financiare și a sensibilității leului la schimbările din piața globală. România trebuie să își întărească poziția fiscală și să consolideze politicile economice pentru a evita un scenariu în care volatilitatea devine normă. Într-o lume tot mai interconectată și instabilă, încrederea în moneda națională devine o resursă strategică, iar pierderea ei poate avea costuri greu de recuperat.

Surse informații: cursbnr.ro, zf.ro, economica.net, capital.ro, bnr.ro
Surse imagini: pixabay.com