Industria românească dă înapoi: scădere de 3,2% în februarie, după creșterea din ianuarie

Producția industrială a României a înregistrat o scădere de 3,2% în luna februarie 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această evoluție negativă vine după o creștere anuală de 2,1% înregistrată în luna ianuarie, marcând astfel o inversare bruscă a tendinței și semnalând o posibilă încetinire a ritmului de creștere economică la începutul anului. Datele indică faptul că industria, una dintre componentele majore ale PIB-ului României, începe să resimtă presiuni sistemice, atât din mediul intern, cât și din contextul economic internațional.

Scăderea este influențată în principal de contracția activității în sectoarele prelucrătoare și extractive, afectate de cererea redusă, de costurile tot mai mari ale energiei și de incertitudinile privind politicile economice ale partenerilor externi. În ciuda unei performanțe solide în anii anteriori, industria românească dă semne de slăbiciune, confruntându-se cu provocări care variază de la lipsa forței de muncă specializate până la investiții insuficiente în modernizarea echipamentelor și a proceselor de producție. Această dinamică negativă ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea relansării economice post-pandemie, mai ales într-un moment în care și alți indicatori macroeconomici încep să reflecte tensiuni sistemice.

Exporturile industriale, un vector esențial al creșterii economice în România, pot fi serios afectate dacă scăderea producției se transformă într-o tendință de durată. În plus, impactul se poate resimți rapid și în piața muncii, în lanțurile de aprovizionare și în veniturile bugetului de stat, alimentând astfel un efect de domino în întreaga economie. Autoritățile sunt puse în fața unei situații în care intervenția devine esențială pentru evitarea adâncirii dezechilibrelor. Sunt așteptate atât măsuri punctuale de stimulare a sectoarelor afectate, cât și politici industriale mai clare, adaptate realităților economice actuale, care să încurajeze investițiile, inovația și competitivitatea la nivel european.

România riscă astfel să piardă teren într-un moment în care economia globală se află într-un echilibru fragil, iar statele europene se repoziționează rapid în jurul tehnologiilor verzi, digitalizării și relocării lanțurilor de producție. Fără o strategie coerentă și o adaptare inteligentă la noile realități, industria românească ar putea intra într-o perioadă de stagnare, cu efecte directe asupra stabilității sociale și economice generale.

Sursă informații: money.ro
Sursă imagini: pixabay.com