Intel CEO Lip-Bu Tan a investit în sute de companii chineze, inclusiv în unele cu legături militare

O investigație recentă a Reuters a scos la iveală faptul că Lip-Bu Tan, noul director executiv al Intel, a realizat investiții semnificative în peste 600 de firme tehnologice chineze, dintre care cel puțin opt au conexiuni directe cu Armata Populară de Eliberare (APL) a Chinei. Aceste descoperiri generează îngrijorări cu privire la potențialele implicații asupra securității naționale a Statelor Unite, având în vedere rolul esențial al Intel în industria semiconductorilor și colaborările sale strânse cu Departamentul Apărării al SUA.

Lip-Bu Tan, o figură proeminentă în Silicon Valley, a fondat firma de capital de risc Walden International în 1987. Prin intermediul acesteia, precum și al altor două companii cu sediul în Hong Kong — Sakarya Limited și Seine Limited — Tan a realizat investiții masive în sectorul tehnologic chinez. Conform documentelor corporative din SUA și China, el deține controlul asupra a peste 40 de companii și fonduri chineze și are participații minoritare în alte peste 600 de firme. În multe dintre aceste cazuri, Tan împarte proprietatea cu entități guvernamentale chineze.

Investigația Reuters a identificat că cel puțin opt dintre companiile în care Tan a investit au legături directe cu APL. De exemplu, Walden International a investit în șase firme tehnologice chineze alături de China Electronics Corporation (CEC), un important furnizor pentru APL. CEC a fost sancționată de administrația Trump în 2020, fiind inclusă pe lista entităților cu care cetățenii și companiile americane nu pot colabora. Un alt exemplu notabil este QST Group, o companie din Shanghai, ale cărei senzori au fost identificați în drone militare rusești capturate în Ucraina, conform unei baze de date guvernamentale ucrainene.

Dezvăluirile privind amploarea și natura investițiilor lui Tan au stârnit reacții mixte în rândul investitorilor și analiștilor din industrie. Unii exprimă îngrijorări serioase cu privire la potențialele conflicte de interese și la riscurile pentru securitatea națională a SUA. Andrew King, partener la firma de capital de risc Bastille Ventures, a declarat: “Simplul fapt este că dl. Tan nu este calificat să conducă nicio companie care concurează cu China, cu atât mai puțin una cu implicații în domeniul informațiilor și securității naționale, precum Intel.

Pe de altă parte, alți observatori consideră că experiența vastă a lui Tan în investițiile în startup-uri din China ar putea fi un atu în revitalizarea Intel. Stacey Rasgon, analist la Bernstein, a menționat: “El era în fruntea listei mele și a majorității investitorilor. Este o legendă și este în industrie de foarte mult timp.

Intel a precizat că Tan a dezvăluit potențialele conflicte de interese înainte de a prelua funcția de CEO. Cu toate acestea, nu este clar în ce măsură Tan a renunțat la aceste investiții sau dacă intenționează să facă acest lucru. Baza de date corporativă chineză indică faptul că multe dintre aceste investiții sunt încă active, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre poziția sa actuală.

Numirea lui Lip-Bu Tan la conducerea Intel vine într-un moment critic pentru companie, care se confruntă cu provocări semnificative în menținerea competitivității pe piața semiconductorilor. În plus, tensiunile geopolitice dintre SUA și China, în special în domeniul tehnologic, adaugă un strat suplimentar de complexitate. Implicarea sa extinsă în sectorul tehnologic chinez, în special în companii cu legături militare, ar putea complica eforturile Intel de a colabora cu guvernul SUA și de a accesa contracte federale sensibile.

În concluzie, dezvăluirile despre investițiile lui Lip-Bu Tan subliniază provocările și dilemele cu care se confruntă marile companii tehnologice americane în navigarea relațiilor complexe dintre SUA și China. Rămâne de văzut cum va gestiona Intel aceste provocări sub conducerea lui Tan și ce măsuri vor fi luate pentru a asigura alinierea intereselor companiei cu cele ale securității naționale americane.

Surse informații: www.reuters.com

Surse imagini: www.pixabay.com

Mădălin I.
Mădălin I.
Articole: 158

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *