Prognoza de creștere economică pentru 2025: România în fața unei redresări lente

Analiștii de la Romanian Economic Monitor estimează că Produsul Intern Brut al României va înregistra o creștere de aproximativ 1,5% în anul 2025, un ritm considerabil sub potențialul economic real al țării, evaluat la 3–4%. Această estimare reflectă complexitatea provocărilor cu care se confruntă economia românească, dar și contextul regional și internațional marcat de incertitudini majore. Deși creșterea economică este ușor superioară celei din 2024, când avansul PIB a fost de doar 0,9%, diferența este insuficientă pentru a readuce economia pe o traiectorie sustenabilă. Prognoza actuală indică faptul că România rămâne vulnerabilă la șocurile externe, dar mai ales la instabilitatea politică și dezechilibrele interne.

Printre cauzele majore ale acestei performanțe economice modeste se află climatul politic volatil, care continuă să creeze un sentiment general de nesiguranță în rândul investitorilor. După o serie de conflicte instituționale și neînțelegeri între principalele forțe politice, anul 2025 a început sub semnul lipsei de coerență în deciziile guvernamentale. Instabilitatea guvernamentală are efecte directe asupra încrederii mediului de afaceri, asupra investițiilor străine directe și asupra absorbției fondurilor europene. În plus, lipsa unor politici fiscale clare și sustenabile pune presiune suplimentară pe un buget deja tensionat.

Deficitul bugetar ridicat este un alt element care trage în jos perspectivele de creștere. Estimările Comisiei Europene arată că România ar putea încheia anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 8% din PIB, accentuat de creșteri salariale în sectorul public, majorarea pensiilor și lipsa unor reforme structurale. Aceste decizii, deși populare în plan social, contribuie la deteriorarea echilibrelor macroeconomice. Cheltuielile publice în continuă expansiune, coroborate cu o colectare fiscală suboptimală și cu un sistem de taxe rigid, creează un mediu economic în care guvernul are o marjă de manevră tot mai redusă.

În același timp, contextul internațional reprezintă o sursă constantă de risc. Războiul din Ucraina, tensiunile comerciale dintre marile puteri și incertitudinile legate de evoluția economiilor din zona euro au un efect indirect, dar semnificativ, asupra României. Țara rămâne profund integrată în lanțurile de aprovizionare europene, iar orice dezechilibru extern se propagă rapid în economia locală. În plus, scăderea cererii externe afectează negativ exporturile românești, în special în domeniile industriei prelucrătoare, agriculturii și tehnologiei.

Pe plan intern, consumul gospodăriilor rămâne principalul motor de creștere, alimentat de politicile de stimulare a veniturilor și de inflația în scădere, care a mai temperat presiunile asupra prețurilor. Cu toate acestea, mare parte din acest consum este acoperit prin importuri, ceea ce contribuie la adâncirea dezechilibrului balanței comerciale. Investițiile private au stagnat, iar în anumite sectoare, cum ar fi construcțiile și industria grea, s-a înregistrat chiar o contracție. Lipsa forței de muncă specializate și migrația continuă a tinerilor accentuează problemele structurale ale economiei.

Singurul capitol care ar putea oferi un impuls pozitiv este accesarea fondurilor europene. România are la dispoziție, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, resurse semnificative care, dacă ar fi utilizate eficient, ar putea duce la modernizarea infrastructurii, la digitalizarea administrației și la stimularea tranziției ecologice. Cu toate acestea, gradul redus de absorbție, birocrația greoaie și întârzierile în implementarea proiectelor au împiedicat până acum obținerea unor beneficii reale. Tot aici se încadrează și oportunitatea aderării la spațiul Schengen, care, dacă va fi finalizată, ar putea impulsiona transporturile și comerțul internațional.

Pe ansamblu, perspectivele economice ale României pentru 2025 sunt marcate de stagnare și potențial irosit. În absența unor reforme reale și a unei strategii coerente de dezvoltare, economia riscă să intre într-un cerc vicios de creștere anemică, dezechilibre bugetare și pierdere de competitivitate. Redresarea nu este imposibilă, dar ea presupune asumarea unor decizii dificile, coerență politică, stabilitate instituțională și o viziune economică orientată pe termen lung. În caz contrar, România va continua să înregistreze o creștere sub potențial, iar decalajele față de media europeană se vor adânci.

Surse informații: hotnews.ro, agerpres.ro, economy-finance.ec.europa.eu
Surse imagini: pixabay.com