Riscul intrării în recesiune: România în fața provocărilor economice din 2025

Anul 2025 aduce în prim-plan o serie de provocări economice semnificative pentru România, economiștii avertizând asupra riscului crescut de intrare în recesiune. Această posibilitate este alimentată de o combinație de factori interni și externi, inclusiv deficitele bugetare persistente, instabilitatea politică și contextul economic global marcat de incertitudini.​

Unul dintre principalii factori care contribuie la acest risc este deficitul bugetar ridicat. În 2024, deficitul bugetar al României a atins 6,6% din PIB, iar estimările pentru 2025 indică o posibilă creștere până la 7%, conform Comisiei Europene. Aceste niveluri depășesc cu mult plafonul de 3% impus de Uniunea Europeană, plasând România sub procedura de deficit excesiv încă din 2020. Pentru a corecta această situație, guvernul a elaborat un plan de reducere a deficitului pe o perioadă de șapte ani, aprobat de Consiliul Uniunii Europene în ianuarie 2025. Cu toate acestea, implementarea acestui plan necesită măsuri fiscale stricte și o disciplină bugetară riguroasă, aspecte care pot avea implicații asupra creșterii economice.​

Instabilitatea politică reprezintă un alt factor de risc. Anul 2024 a fost marcat de alegeri prezidențiale și parlamentare, iar rezultatele acestora au generat o perioadă de incertitudine politică. Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe fondul unor acuzații de ingerință externă, a condus la reprogramarea scrutinului pentru mai 2025. Această situație a amplificat tensiunile politice și a afectat încrederea investitorilor în stabilitatea economică a țării.​

Contextul economic global adaugă o presiune suplimentară asupra economiei românești. Tensiunile comerciale internaționale, în special cele generate de impunerea unor tarife vamale de către Statele Unite, au impactat negativ economiile europene. România, fiind integrată în lanțurile de aprovizionare europene, resimte aceste efecte prin scăderea cererii externe și reducerea exporturilor. În plus, încetinirea economiilor din zona euro afectează fluxurile comerciale și investiționale către România.​

În fața acestor provocări, agențiile de rating monitorizează atent situația economică a României. Există riscul ca o deteriorare suplimentară a indicatorilor macroeconomici să conducă la retrogradarea ratingului de țară la categoria “junk”, ceea ce ar crește costurile de finanțare și ar limita accesul la piețele internaționale de capital. Pentru a preveni acest scenariu, autoritățile române trebuie să demonstreze un angajament ferm față de consolidarea fiscală și implementarea reformelor structurale necesare.​

În concluzie, România se confruntă în 2025 cu un risc semnificativ de intrare în recesiune, determinat de deficitele bugetare mari, instabilitatea politică și un mediu economic internațional nefavorabil. Adoptarea unor măsuri fiscale prudente, asigurarea stabilității politice și îmbunătățirea competitivității economice sunt esențiale pentru a contracara aceste riscuri și a menține economia pe o traiectorie de creștere sustenabilă.​

Surse informații: fanatik.ro, stirileprotv.ro, capital.ro, economica.net, adevarul.ro
Surse imagini: pixabay.com